marți, 5 aprilie 2011

Noaptea ...


E noaptea ce rasuna, cand luna inca tace
E noaptea ce prin stele privirea isi intoarce
E noaptea ce priveste prin cerul intuncat
E noaptea ce prin minte mereu mi s.a plimbat
E intunecimea care se prinde de-o speranta
E ceea ce prin vointa, intemeiaza o viata
E ea, cea care rabda si da tarie gandului
E cea care zilnic, ia piedestalul soarelui.
E noaptea ce pastreaza de-a lungul vremii povesti
E despre ceea ce am trait, ce simti, ce esti
E confidenta partiala a iubirii absolute.
E Cea care pastreaza acele amintiri marunte.
E sursurul paraului ce nu oboseste a curge
E prietena vesnica a chipului ce plange
E cea care reda increderea in lumina
E cea care intareste ceea ce trebuie sa tina.
E noaptea tuturor ce stiu s.o aprecieze
E cea care exista daca vom sti a crede
E noaptea mea si.a ta, si.a celor ca noi.
E noaptea ce se.mparte, mereu intre amandoi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu