Undeva intre realitate si ireal se intrevede iubirea ... Cam josnic din partea ei, niciodata nu a fost capabila sa traiasca din propriile puteri, are doua alternative, se hraneste ori cu lacrimi ori cu zambete, iar adesea cu amandoua... Patetic ! Incredibil de imposibil ! Poate folosesc cuvinte ciudate, fara inteles, dar asa simt ca ar trebui sa folosesc, asa simt ca ar trebui sa descriu iubirea, o jalnica parte a vietii pe care o traim cel mai des si culmea ne raneste cel mai mult. Sa uiti ? Pai uiti, dar cum ramanea cu clipele pe care le pierzi scufundata in tacere si suferinta ? Cum ramane cu minciunile care ti.au fost idealuri ? Cum ramane cu increderea falsa care ti.a fost speranta ? Pai nu ramane nimic, nu ramane nici macar propria certitudine ca vei fi okay,ca va fi okay totul ... Ramane un mare nimic, sters parca in timp, dar vag pe viitor. Pot supravietui, caci asta facem involuntar, dar sunt zile in care singuratatea imi e singura aliata ... Nu ar trebui sa fim dependenti, toti spunem asta, de tigari sau droguri,dar cum ramane cu dependenta de o persoana iubita ...Care nu e fizica, e psihica, e groaznic de teribila, e rezistenta damn it ... Si se hraneste cu tot ce te doare, how sweet nu ?
Ce-ar fi sa ne ridicam toti cei care am suferit din dragoste intr.o zi? Sa ne razvratim impotriva iubirii, sa o dam jos de pe piedestalul asta pe care troneaza dintodeauna? Atunci ar simti si ea cum e sa suferi ? Chiar mi-as dori asta ... Sau mi-as dori sa fie putin corecta, daca nu ea atunci oamenii ... Ganditi-va ca unii chiar iubesc, unii chiar au vise, unii chiar vor sa fie fericiti, si nu va luati drepturi sa frangeti o inima ... Nu-l aveti si nu-l veti avea niciodata ... So ... Come Prince Charming, I'm still wainting for you ! And I promise that if you won't appear, you'll always be there in my dreams :x Forever Yours :x
BTW : Not overyou, but soon will M!
